Urmariti-ne pe:
0748-129-138
Vezi Harta

Casa Matei Corvin


Casa Matei Corvin se află în centrul oraşului Cluj Napoca, pe strada cu acelaşi nume. Este una dintre cele mai vechi monumente de arhitectură din Cluj Napoca, unicul palat clujean din epoca de tranziție de la stilul gotic la cel renascentist.

În această casă, construită în scolul al XV-lea, s-a născut la 23 februarie 1443, Matei Corvin, fiul marelui voievod al Transilvaniei, Ioan de Hunedoara. Matei Corvin a fost cel mai mare rege al Ungariei (1458-1490), erudit, mecena al artelor, înţelept şi drept, fiind amintit şi astăzi în cântece sau legende.

Catedrala Mitropolitană Ortodoxă


Situată în Piaţa Avram Iancu, la nr. 18, Catedrala Mitropolitană Ortodoxă este o clădire impunătoare în centrul oraşului Cluj Napoca, fiind înconjurată de clădiri vechi şi importante din punct de vedere arhitectural şi istoric, printre acestea se număra: clădirea Consiliului Judeţean Cluj, Regionala CFR Cluj, clădirea Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului şi cea a Finanţelor Cluj cu Trezoreria Cluj, precum şi clădirea Tribunalului Cluj, Casa Armatei şi Teatrul Naţional cu Opera Română.

Cetatuia Din Cluj Napoca


Ridicată între anii 1715 și 1735, Cetățuia a avut ca și scop principal asigurarea controlului asupra orașului, după trecerea Transilvaniei sub stăpânire austriacă. Zidurile în formă de stea, o redută, un turn si bastioanele care îl înconjurau au fost proiectate de către arhitectul militar Giovanni Murando Visconti.

Fortificația de tip Vauban adăpostea clădiri administrative, garzonieră și depozitul de armament. În timpul Revoluției de la 1848, Cetățuia a fost folosită și ca închisoare, aici fiind închis și executat cunoscutul umanist și luptător sas Stephan Ludwig Roth, unul dintre eroii Revoluției

Grădina Botanică "Alexandru Borza"


Cu o suprafață de aproximativ 14 hectare, Grădina Botanică “Alexandru Borza” este considerată pata verde al orașului Cluj Napoca. Situat aproape de centrul vechi, acesta oferă un spectacol al naturii fiind împărțită în mai multe sectoare cu plante din toate colțurile lumii.

Grădina Botanică a fost fondată în 1872, având o suprafață inițială de 4,3 hectare. Prin grija prof. A. Richter suprafața sa a crescut la 9,6 hectare. În 1920, prof. Alexandru Borza a elaborat planul de reorganizare a unei noi grădini botanice, a cărei amenajare s-a realizat între 1920-1930.

MONUMENTUL AVRAM IANCU


Monumentul Avram Iancu a fost ridicat în cinstea memoriei personajului istoric român, în anul 1995, de către sculptorul Ilie Berindei, la cererea fostul primar al oraşului Cluj Napoca, Gheorghe Funar.

Situat în Piaţa Avram Iancu, monumentul este înconjurat de o fântână arteziană cu jocuri de lumini şi jeturi de apă care se sincronizează pe ritmurile muzicii.

Muzeul De Artă – Palatul Banffy


Muzeul de Artă a fost infiinţat în anul 1951, iar din anul 1956 funcţionează în interiorul Palatului Banffy. Este localizat în centrul vechi al oraşului, în Piaţa Unirii, la numărul 30.

Construită în perioada anilor 1774-1785 de către arhitectul german Johann Ederhard Blaumann, Palatul Banffy a servit ca reşedinţă privată a contelui Banffy Gyorgy, guvernator al Transilvaniei. Decoraţia arhitecturală în piatră a fost completată cu o serie de sculpturi deosebite din punct de vedere artistic, realizate de Anton Schuchbauer.

Muzeul Naţional De Istorie A Transilvaniei


Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca a luat naştere la 23 noiembrie 1859. Este situat în zona Pieţei Muzeului, pe strada Constantin Daicoviciu, la nr. 2.

Societatea Muzeului Ardelean a reușit să constituie o colecție de peste 24.000 de piese arheologice, numismatice și alte piese din diverse domenii cum ar fi botanică, zoologie sau mineralogie. Aceste colecții au fost preluate de universitatea clujeană odată cu înființarea ei, în 1872. Din 1929 colecția de antichități a trecut la Institutul de Studii Clasice, însă deoarece lipsea un spațiu adecvat, colecția a suferit mai multe mutări, în final ea stabilindu-se definitiv în 1937 în incinta actuală din str. Daicoviciu

Palatul De Justiţie Din Cluj Napoca


Construit în perioada 1989-1902 în stil ecletic, Palatul de Justiţie din Cluj Napoca, este un monument istoric şi arhitectură situat la intersecţia Pieţei Ştefan cel Mare cu Calea Dorobanţilor. A fost proiectat de către arhitectul Gyula Wagner.

În interiorul clădirii Palatului de Justiţie sunt 13 curţi interioare gândite pentru a asigura ventilarea și iluminarea încăperilor existente. Există două intrări: una prin fațada nordică și o a doua prin cea vestică. Ambele fațade sunt extrem de ornamentate și prezintă la intrări câte un portic alcătuit din patru coloane dorice care susțin un balcon aflat la primul etaj.

Parcul Central „Simion Bărnuțiu”


Parcul Central “Simion Bărnuțiu” are un amplasament central în Cluj Napoca, fiind ferit de zgomotul orașului. Este un loc ideal pentru o plimbare, parcul având o lungime de 900 m, fiind plin de alei pietruite cu bănci pe margine și un lac pe care se pot face plimbări cu bărcuța.
În anul 1827 Asociația de Binefacere a Femeilor a închiriat terenul cu scopul de a înființa un loc de recreație. La începutul anilor ’30 ai secolului al XIX-lea parcul a fost deschis publicului, având inițial numele de Parcul Poporului. Ulterior au fost amenajate aleile și lacul și a fost construit pavilionul de muzică.

Parcul Național Etnografic "Romulus Vuia" – Muzeul Satului


Muzeul Satului este amplasat lângă pădurea Hoia, una dintre cele mai mari și bogate păduri ale Clujului, pe continuarea dealului ce începe cu Cetățuia Cluj din centrul orașului.

Parcul Etnografic “Romulus Vuia” din Cluj Napoca, este primul muzeu etnografic in aer liber din Romania si al saselea din Europa, face parte din Muzeului Etnografic al Transilvaniei.

Piaţa Avram Iancu


Piața Avram Iancu din Cluj Napoca este piața care a purtat cele mai multe denumiri de-a lungul timpului. Fiind situat în zona centrală al orașului Cluj Napoca, piața are o istorie bogată și clădiri impresionante arhitectural.

Prima denumire pe care a purtat-o a fost cea de Piața Trencin, după ofițerul Trencseni Ferenc, care a îngrădit zona prin anii 1700 și l-a folosit pentru instruirea soldațiilor.

PIAŢA MUZEULUI - CLUJ NAPOCA


Piaţa Muzeului, situată în centrul oraşului Cluj Napoca, este una dintre cele mai vechi pieţe ale oraşului. Este denumită după Muzeul de Istorie al Transilavnie care se află în capătul acesteia.

Piaţa Cetăţii Vechi, a purtat în timp mai multe denumiri. Era cunoscută ca Piaţa Mică în Evul Mediu (Piaţa Mare fiind cea din jurul bisericii Sf. Mihail), apoi Piaţa Karolina în secolele XVIII-XIX. Azi poartă denumirea de Piaţa Muzeului.

Piaţa Unirii – Cluj Napoca


Piaţa Unirii este cel una dintre cele mai vechi şi centrale pieţe ale oraşului Cluj Napoca. Este grupat în jurul Bisericii Sfântul Mihail, fiind cea mai mare piaţă după dimensiune din vechile piețe aflate în centrul și sud-estul Europei.

Numele originar al pieţei a fost de Piaţa Mare (în timp ce centrul oraşului vechi era Piaţa Mică). Din 1869 a devenit oficial Piaţa Principală. A fost Piaţa Regele Matei la cumpăna secolelor XIX-XX, Piaţa Unirii în perioada interbelică.Din anul 1945 a purtat până în anul 1999 numele de Piaţa Libertăţii, pentru ca după aceasta să-şi reia denumirea din perioada interbelică de Piaţa Unirii.

Primăria Municipiului Cluj Napoca


Construită la sfârşitul secolului al XIX-lea, clădirea Primăriei Cluj Napoca se evidenţiează prin faţada barocă în stil vienez şi turnul de colţ, cu ceas, care impresionează prin forţa şi sobrietatea degajate. Turnul conţine stema comitatului (prefecturii) Cluj, deoarece destinaţia iniţială a fost aceea de sediu al Comitatului Cluj.

Localizată pe strada Moţilor, nr. 1-3, Primăria Cluj Napoca este în aşa fel luminată încât luminile accentuează arhitectura, dând un aer medieval.

Turnul Croitorilor – Bastionul Croitorilor


Construit după anul 1405, Turnul Croitorilor face parte din a doua incintă fortificată prin sistemul de ziduri şi întărituri ale oraşului ridicate în prima jumătate a secolului al XV-lea şi continuate până în secolul al XVII-lea.

Bastionul Croitorilor şi-a primit numele după breasla croitorilor care l-a întreţunit şi a avut obligaţia pazei oraşului în acel punct, fiind singurul bastion al cetăţii care s-a păstrat integral.